Cugir

Oraș în județul Alba, Transilvania, România

Cugir (în maghiară Kudzsir, în germană Kudschir) este un oraș situat în sud-vestul județului Alba, în zona de contact a Culoarului depresionar al Orăștiei cu Munții Șureanu (Carpații Meridionali). Localitatea s-a dezvoltat ca un important centru industrial, axat în special pe prelucrarea metalelor și industria de armament. Pe „Dealul Cetății”, un promontoriu strategic situat la aproximativ 2 km de oraș, a existat o fortificație dacică datând din secolele II–I î.Hr., posibil legată de centrul dacic Singidava.

Date geografice

Regiunea geografică	Transilvania (Culoarul Orăștiei — contact cu Munții Șureanu)
Coordonate	45°50′37″ latitudine nordică, 23°21′49″ longitudine estică
Altitudine medie	~300 m (orașul propriu-zis), 438 m (punct maxim în teritoriul administrativ)
Suprafața totală	354,1 km² (teritoriul administrativ)
Atestare documentară	1330 (prima mențiune); 1493 (atestarea ca localitate rurală Kudsir); 1968 (declarat oraș)
Localități componente	Cugir (reședință), Bocșitura, Bucuru, Călene, Fețeni, Goașele, Mugești, Vinerea

Relief

Cugirul este situat în zona de contact dintre Culoarul depresionar al Orăștiei și Munții Șureanu (grupa muntoasă ce face parte din Carpații Meridionali). Orașul propriu-zis se află la o altitudine de aproximativ 300 m, în lunca și pe terasele râului Cugir. Spre est, sud și vest se ridică dealuri ce depășesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu păduri de foioase și plantații de pin. Spre sud de aceste dealuri se întinde regiunea muntoasă propriu-zisă a Șureanului. Relieful este variat și pitoresc, alternând lunci înguste, terase fluviatile și versanți împăduriți.

Rețea hidrografică

Principalul curs de apă care străbate localitatea este râul Cugir, un afluent de stânga al Mureșului (al 61-lea afluent al acestuia). Râul Cugir izvorăște din Munții Șureanu și străbate orașul pe direcția sud-nord, primind numeroși afluenți montani. Pe teritoriul orașului se află și lacurile de acumulare Râul Mare și Râul Mic, amenajate pentru alimentarea cu apă a localității și pentru agrement.

Climă

Clima orașului Cugir este temperat-continentală-umedă (clasificarea Köppen: Dfb), caracterizată prin temperatura medie anuală de 8–9 °C și precipitații medii anuale cuprinse între 600 și 700 mm. Datorită diferențelor de altitudine, pe teritoriul orașului se diferențiază un microclimat de luncă și terase față de climatul montan al zonelor înalte. Verile sunt în general călduroase, iar iernile relativ blânde, orașul fiind protejat de dealurile și munții din jur față de fenomene meteorologice extreme.

Așezare: Cugir se află la aproximativ 15 km sud de Valea Mureșului, 25 km est de Orăștie, 35 km sud-vest de Sebeș și 45 km sud-vest de Alba Iulia. Cel mai apropiat aeroport internațional este cel din Sibiu (~97 km).

Demografie

Populație (recensământ 2021)	19.473 locuitori
Populație (recensământ 2011)	~21.376 locuitori
Densitate	~55 loc./km²
Componență etnică (2021)	85,18% români, 3,35% romi, 10,8% nedeclarată
Componență confesională (2021)	81,93% ortodocși, 1,82% penticostali

Populația orașului Cugir a înregistrat un declin în ultimele decenii, de la 21.376 de locuitori în 2011 la 19.473 în 2021, fenomen comun multor orașe mici și mijlocii din România, cauzat de migrația economică și scăderea natalității. Din punct de vedere etnic, majoritatea covârșitoare sunt românii, cu o minoritate de romi. Confesional, peste 81% dintre locuitori se declară ortodocși.

Istorie

Primele urme de locuire pe teritoriul actual al orașului Cugir datează din preistorie. Pe Dealul Cetății, un promontoriu strategic situat la circa 2 km de centrul actual al orașului, a existat o fortificație dacică datând din secolele II–I î.Hr., posibil legată de centrul dacic Singidava. Descoperirile arheologice includ fragmente ceramice și un tezaur de monede (tetradrahme din „Macedonia Prima” și imitații dacice după monede de tip Filip II).

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1330, iar sub numele de Kudsir este menționată în documente din anul 1493. Localitatea s-a dezvoltat ca o așezare rurală în Scaunul Orăștiei, componentă a „Universității Săsești”. Un moment important în dezvoltarea economică l-a constituit anul 1799, când s-a înființat prima unitate industrială importantă din zonă.

În 1906 s-a construit calea ferată Șibot–Cugir, iar în 1911 s-au realizat barajul și aducțiunea de apă de pe Râul Mic, fapt care a facilitat dezvoltarea industrială accelerată a orașului. După cel de-al Doilea Război Mondial, Cugirul s-a afirmat ca un important centru al industriei de armament și al prelucrării metalelor. În anul 1968, localitatea a fost declarată oraș.

Etimologie: Numele „Cugir” provine, după unele teorii, de la vechiul nume maghiar „Kudzsir”, atestat documentar. Variantele germane istorice includ Kudsir, Kudschir și Kuschir. Forma românească „Cugir” s-a impus după 1918.

Obiective și atracții turistice

Monumente istorice și culturale:

Biserica „Sfânta Treime” din Cugir — construită între 1806–1809 ca biserică greco-catolică de către episcopul Ioan Bob; astăzi biserică ortodoxă, se remarcă prin arhitectura specifică transilvăneană
Biserica Romano-Catolică — construită între 1824–1826 în cartierul Scăunel
Catedrala Ortodoxă — impunătoare construcție religioasă din centrul orașului
Cetatea dacică de pământ de la Cugir — situată pe Dealul Cetății (495 m), la aproximativ 2 km de oraș; fortificație din secolele II–I î.Hr.
Apeductul Wasser Leine — construit în 1906 de muncitori germani și italieni, reprezintă o realizare inginerească remarcabilă a epocii
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Vinerea — situată la 5 km de Cugir
Sălile muzeistice din Clubul Elevilor și Copiilor Cugir — adăpostesc colecții de istorie locală

Rezervații naturale și zone de agrement:

Rezervația naturală „Iezerul Șurianul” — 20 ha, situată în Munții Șureanu
Zona de agrement Râul Mare și Râul Mic — lacuri de acumulare amenajate pentru pescuit și recreere
Situl Natura 2000 „Frumoasa” — arie naturală protejată inclusă în rețeaua ecologică europeană

Personalități marcante

Gheorghe Jiboteanu (1869–1932) — deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Traian Lupea (1878–1967) — deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Petru Roman (1881–1949) — deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Ahmet Nurmambet (1893–1953) — ofițer de origine tătară crimeeană al Armatei Române
Iosif Pervain (1915–1982) — istoric literar, cărturar de seamă
Alexandru A. Herlea (1907–1979) — profesor universitar și om politic
Valentin Uritescu (1941–2022) — actor de film și teatru
Bogdan Borza (n. 1957) — tenismen
Lucian Itu (n. 1978) — fotbalist

Infrastructură

Cugirul este un nod rutier important în sud-vestul județului Alba. Principalele artere rutiere sunt:

DJ705K — leagă Cugirul de Șibot și DN7 (E68), asigurând legătura cu autostrada A1
DJ705H — leagă Cugirul de Săliștea și mai departe de Sebeș
DJ705E — drum spre est, spre Săsciori
DC9 — drum comunal spre Vinerea

Pe calea ferată, Cugirul este deservit de linia CFR Șibot–Cugir, o linie secundară neelectrificată care face legătura cu magistrala feroviară Deva–Sibiu. Transportul aerian se realizează prin Aeroportul Internațional Sibiu (aproximativ 97 km) sau Aeroportul Internațional Cluj-Napoca (~149 km).

Din punct de vedere economic, Cugirul este dominat de industria prelucrătoare: Uzina Mecanică Cugir (industrie de armament) și numeroase fabrici de prelucrare a metalelor la rece. În oraș funcționează unități de învățământ preuniversitar, un spital orășenesc, bibliotecă publică și case de cultură. Orașul este înfrățit cu Wasserburg am Inn (Germania), Casalborgone (Italia), Mellieħa (Malta) și Vecpiebalga (Letonia).

În concluzie, Cugirul este un oraș cu o istorie îndelungată, ale cărui rădăcini se pierd în vremurile dacice, continuând cu dezvoltarea ca așezare săsească medievală și apoi ca important centru industrial al Transilvaniei. Situat la poalele Munților Șureanu, într-un cadru natural pitoresc, orașul combină tradiția industrială cu un patrimoniu istoric valoros. Deși se confruntă cu provocări demografice, Cugirul rămâne un punct de referință economic și cultural în sud-vestul județului Alba.

Distanța Cugir - Aden (Yemen)

Indicații rutiere Cugir - Aden